Sufletul metalic al oraşului

Sufletul metalic al oraşului

Se face seară şi orizontul coboară.
Oraşul îşi ridică un cartier spre lună.
E un sunet de fier, de cabluri întinse.
Umbrele oamenilor încep să apună.

Când ridic braţul, umbra lui ascuţită
izbeşte capătul străzii de unde vii, necunoscut,
de parcă-aş fi zvârlit la întreceri o lance
pe care o primeşti nepăsător în scut.

Eşti sufletul de metal al oraşului.
În amurguri apari în pieţele ovale:
- Cetăţeni, s-a făcut seară. Încep serbările!
(Braţele tale bărbăteşti par două macarale)

Te-ntâlnesc uneori, când mă-ntorc de la lucru.
Gândurile izbesc în stele şi ele răsună.
De-a lungul stâlpilor zvelţi, când mă-ntorc
de la lucru,
un cartier al oraşului se ridică la lună.

Nu te recunosc nicviodată de la prima privire;
iei mereu un alt chip.
Azi mi-apari ca o schelă îndrăgostită
de tainicul zenit.

VARSTA DE AUR A DRAGOSTEI

Inclusa in volumul ”O VIZIUNE A SENTIMENTELOR”, “VARSTA DE AUR A DRAGOSTEI” este o poezie cu tema erotica referate Nichita Stanescu.
Erotismul este sustinut, cel putin in prima strofa, la nivel senzorial :
“Mainile mele sunt indragostite
Vai, gura mea iubeste…”
Mainile si gura – simtul tactil si simtul gustative - devin simboluri in poezie. Mainile - un simbol al creatiei, iar gura - al logosului . Deci - creatie prin cuvant. Senzualismul si senzorialismul sunt accentuate de uimirea poetului - interjectia”vai” referate Nichita Stanescu.
Se remarca o acutizare a perceptiei lumii in materialitatea ei; obiectele devin aspre, dure, chiar agresive:
“lucrurile sunt atat de aproape de mine
incat abia pot merge printre ele
fara sa ma ranesc…”
Strofa a doua reflecta capacitatea iubirii de a se transpune in idealitate. In concordanta cu semnificatia titlului, dragostea are o varsta de aur, care poate sugera acea traire plenara , totala a sentimentului , dar ne determina sa facem asocierea cu cealalta semnificatie a sintagmei”varsta de aur”- mitica, care confera sentimentului caracter de unicitate , de existenta atemporala si de repetitivitate , prin asocierea cu elementul divin :
“aievea vad zeii de fildes ,
ii iau de mana si
ii insurubez razand, in luna
ca pe niste manere sculptate ,
cum trebuie ca erau pe vremuri
impodobite , rotile de carma ale corabiilor”
Zeii, “manerele sculptate” insurubate in luna – o imagine vizuala , cu caracter decorativ, pur ornamental referate Nichita Stanescu.
Dupa dragostea-vis din a doua strofa:
“E un sentiment dulce acesta
de trezire, de visare”
iubirea-dans al sentimentelor este sustinuta de imagini de miscare :
“Izbesc cu stanga-n roata si ea se urneste “ (“rotile de carma ale corabiilor”).
Referintele culturale sugereaza stari de spirit generate de sentiment:upiter - caruia i se asociaza epitetul cromatic ”galben”- puterea suprema, apare diminuat ; Hera - argintie, luminoasa - este un simbol al casniciei .
Sufletul-corabie “cu panzele[…] umflate de dor”, pornit in cautarea perpetua , este asociat in acest ultim pasaj, cu teroarea obiectelor, printr-o relatie de recurenta .Spre deosebire de prima strofa, cand acestea doar “ranesc”, in aceasta se produce o interiorizare a lumii materiale percepute la modul negativ:
“lucrurile vin
tot mai aproape
si pieptul mi-l strang si ma dor”
Iubirea-vis, iubirea-dans inseamna deci o eliberare de material, o rupere de elemental cotidian, apasator si agresiv, o proiectie in infinit. Iubirea e o cautare a absolutului referate Nichita Stanescu.
Text modern, in vers alb, cu strofe inegale, poezia abunda in marci ale subiectivitatii (marci lexico-gramaticale ale eului liric): verbe, pronume personale, pronume reflexive si adjective pronominale posesive la persoana intai .Tot o marca a lirismului subiectiv este si uimirea, starea de spirit pe care invazia sentimentului o creeaza.
Iubirea este deci, in acest poem, o forma de cunoastere; chiar daca aceasta este la nivelul senzorial si senzual, poetul incearca o transcendere la o forma superioara, idealizata si ideatica, oarecum abstractizata .